Foc
Focul reprezintă oxidarea unui material combustibil, în urma căreia rezultă căldură, lumină, dar și diferiți produși de reacție, precum dioxidul de carbon și apă.[1] Dacă temperatura ajunge la un nivel destul de ridicat, gazele se pot ioniza pentru a produce plasmă.[2] În funcție de substanțele aprinse și de impuritățile din mediu, culoarea flăcării și intensitatea focului poate varia. Focul, în forma sa cea mai comună, poate rezulta într-un incendiu, ce are potențialul de a cauza răni fizice prin ardere.
| Elemente clasice | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Elementele Chinezești Hinduism și Budism |
Un foc de proporții mari scăpat de sub control este numit incendiu, pârjol și care este stins cu ajutorul pompierilor.
Majoritatea specialiștilor consideră că omul a început să utilizeze focul cu circa 700.000 - 800.000 de ani în urmă. Dar descoperiri recente, realizate în peștera Wonderwerk din Africa de Sud, plasează această dată la circa un milion de ani în urmă.[3]
Note modificare
- ^ en NWCG. „National Wildfire Coordinating Group”. http://www.nwcg.gov/pms/pubs/glossary/pms205.pdf. Accesat la 18 decembrie 2008.
- ^ en About.com. „Care este starea de agregare a flăcării? Lichid, solid sau gazos?”. http://chemistry.about.com/od/chemistryfaqs/f/firechemistry.htm. Accesat la 21 ianuarie 2009.
- ^ Oamenii știau să facă focul încă din urmă cu un milion de ani
Legături externe modificare
- Să fie lumină!, 25 octombrie 2007, Jurnalul Național











